miercuri, 1 mai 2013

Ultima lectura

Se uita la el si nu se putea vedea decat pe sine,lucru care o face sa fie ca vantu’,sa mearga mai departe,sa stearga din minte tot ce a simtit sperand ca intr-o zi viata ei va capata un sens . Doua cai diferite ,doua destine si totusi ,aceeasi bucata de carne ce se uni printr-un sarut umed , dulce si amar precum o capsuna. Il iubea dar vroia un adevar ,vroia sa dirijeze soarele si nori,si stia ca nu o sa il vada imbatranind si nu pentru ca nu dorea sau nu era posibil,ci pentru ca obosise. Da,obosise si se intreba cum ar fi daca cineva ar indeplini macar un vis al fiecaruia din noi.Si daca ar fi asa ,ea ce ar alege?In capul ei era plin doar cu intrebari:”De ce ne nastem?”,”De ce murim?”,”Ce se intampla cu noi in aceasta viata dar si dupa”,uitand ca cele mai simple intrebari nu au raspunsuri. ”Oare de ce nu’s multumita cu ce am?Oare sunt mai mult de atat?Unde sunt eu acum?”,acestea erau alte intrebari ce se plimbau prin sufletul si mintea ei. In aceasta gandire fara oprire o amuza atat de tare ca atunci cand suntem tineri vrem sa avem intelepciunea unui om matur si atunci cand imbatranim ii obosim pe cei de langa noi cu povestiile de pe vremea cand eram tineri si rasul ei cutremura atat de tare iar apoi se opri si planse. Timpul trece pe langa ea asa cum trece pe langa toti. Se face noapte ,zi,trec ore,minute si viata decide pentru ea-va merge inainte.Desi,sufletul o ducea cu gandul la el in fiecare zi.Sufletul o chinuie.viata nu’i da pace,si boala…boala o chinuie si mai tare.Si cu toata puterea ce mai tasnea din ea rabda si spera la o zi mai buna,la o zi cu mult soare. Dar soarele nu veni ,ba chiar nori isi fac aparitia si obosi din nou,se simte singura intr-o multime de oameni.Oameni lacomi,oameni dusmanosi,si oameni calzi…o mare multime alerga in jurul ei si ea se simti ca intre 4 pereti.Pereti ce nu’i dadeau voie sa plece,ce nu o lasau sa doarma..pereti ce nu’i vindecau ranile.Si in aceasta mare drama a ei isi inchise ochii,lacrima i se uscase pe obraji, zambetul ii aparuse pe fata ca si cum tot ce traise fusese o poveste platonica uitata in adancul sufletului iar cu ajutorul ceasului mai trece peste inca o pagina din viata ei.